Diferitele tipuri de reacţii alergice pot îmbrăca, la nivel cutanat, forme clinice acute sau cronice severe. Deşi în practică există tendinţa de a utiliza termenul de alergodermie, în cazurile în care este incriminată etiologia alergică a unor leziuni cutanate, este de preferat etichetarea specifică a tabloului clinic întâlnit. Pe lângă prezentarea succintă a celor mai importante afecţiuni cutanate cu etiologie alergică, dna dr. Mihaela Anca Popescu, dl prof. dr. Dumitru Justin Diaconu şi colaboratorii detaliază principiile de evaluare şi tratament al alergiilor cutanate, într-un amplu referat clinic. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   Epigenetica: o posibilă ipotecă asupra generaţiilor viitoare. Multă vreme s-a crezut că genele moştenite de la părinţi definesc ceea ce sunt copiii. Acum se precizează: important e gradul de exprimare al genelor respective. Simpla prezenţă a unei gene nu spune dacă ea este realmente activă sau în ce măsură poate fi. Numeroase gene nu s-au transmis descendenţilor în stare „pură“: ele par adesea deţinătoare ale unei modificări care le condiţionează exprimarea ulterioară. (...)

   În decursul ultimelor decade, cercetările medicale şi de inginerie biomedicală susţinute au dus la progrese importante în domeniul imagisticii cardiovasculare non-invazive, ce a devenit un element-cheie al diagnosticului şi ghidării terapeutice. Cele patru tehnici non-invazive principale în imagistica aparatului cardiovascular sunt reprezentate de ecocardiografie, imagistică cardiovasculară prin rezonanţă magnetică, imagistică nucleară prin tomografie cu emisia unui singur foton şi tomografie computerizată multi-slice. Despre evaluarea ecocardiografică funcţională prin imagistica de deformare miocardică scriu dna dr. Oana Savu, dna dr. Ruxandra Jurcuţ, dl dr. Bogdan A. Popescu şi dna prof. dr. Carmen Ginghină. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Pentru mulţi dintre lucrătorii ţărilor occidentale industrializate, a munci noaptea reprezintă o obligaţie profesională – dacă nu chiar de preferat uneori. Lumea spitalicească nu face nici ea excepţie. Dar să nu uităm: decalarea pentru nocturnă a unor activităţi de zi forţează metabolismul la acceptarea unor schimbări pentru care omul, cu deprinderi mai ales diurne, nu este pregătit. Să nu apară oare cumva şi efecte perverse? O recentă abordare epigenetică, detaliată în nr. 1.010 al revistei belgiene LE GÉNÉRALISTE, atacă problematica într-o lumină nouă. (...)

   Moleculele de microARN sunt fragmente scurte, monocatenare de ARN cu rol în blocarea sintezei proteice bazate pe informaţiile conţinute în ARNmesager; practic, intervin în toate procesele celulare fundamentale, iar studiile demonstrează implicarea lor în aproape orice boală. Una din aplicaţiile de perspectivă este utilizarea microARN ca markeri moleculari atât în diagnostic, cât şi în monitorizarea evoluţiei pacienţilor. Articolul pe această temă, de la rubrica In vitro, este semnat de dnii dr. Valeriu B. Cismaşiu, dr. Eugen Radu şi acad. Laurenţiu M. Popescu. (...)